Noi şi friendşii noştri

Mai există prietenie în adevăratul sens al cuvîntului sau relaţiile interumane s-au transformat treptat într-un troc, în funcţie de interesele comune sau pur şi simplu de conjuncturi? Se mai cunoaşte prietenul la nevoie, mai este el o prezenţă fizică în viaţa noastră, o persoană care îţi bate la uşă fără să te anunţe ca să te întrebe pur şi simplu „ce mai faci“?

Adina Popescu - Prietenia, azi în Dilema Veche. Cred că a fost cel mai citit şi share-uit dosar al Dilemei. I wonder how many really read it and thought it through also.

Formula fericirii

Cel mai recent studiu peste care am dat (nu al unor cercetători din Marea Britanie :D) spune că, pentru a fi fericit, trebuie să faci 20 de minute de acasă pînă la serviciu, să pleci de la serviciu la 17:42, să acorzi 3.58 ore pe zi partenerului de viaţă, să petreci 2.49 ore în aer liber pe săptămînă, să faci 4 sesiuni de cumpărături în decursul unei luni, să... Cîtă matematică! Cred că ăsta e studiul nefericirii, de fapt. Cum să fii fericit dacă trebuie să calculezi atît?

Searching, searching

Căutarea continuă! Mai e suficient timp, hohoo, hai cu interviurile pentru AltIasi, toţi editorii să vină la mine! Cu energie de luni dimineaţa, îngrămădiţi-vă la înscrieri pentru categoria O Persoană.

Recapitulare:

• deadline - 16 octombrie, ora 24.00
• adresa - colegi@altiasi.ro
• interviu şi răspunsuri la întrebările de aici
• plus nume, prenume şi număr de telefon
• gata? gata!
  

AltIasi caută colegi deschişi la minte.

Cînd al 240-lea trandafir se adăuga în buchetul vieţii blogului meu (ce puţin am scris în aproape patru ani, Doamne!), anunţam şi eu marele eveniment mare ce avea să schimbe complet acţiunea basmului. Iată, aşadar, AltIasi cotropeşte lumea! Ne extindem ca China, căutăm colegi noi care să scrie şi care să ne ajute să umplem singuri cafenelele la şedinţe, să nu mai intre alţii în ele cînd discutăm noi :D

Toate datele de care aveţi nevoie în cazul în care vreţi să vă înhămaţi la toată treaba asta se găsesc pe blogul AltIasi, pe contul Facebook, pe blogurile celorlalţi editori (al Oanei, al Biancăi şi al lui Dragoş, so far), pe Twitter, dar unde nu s-a scris despre întregul complot?

Eu o fiu pe fază şi o să-i urmăresc mai ales pe cei care candidează pentru rubrica O Persoană pentru că acolo m-am tîrîit de la un interviu la altul şi e, oricum, cea mai tare secţiune a site-ului (le cară cu greu în spate pe celelalte) ;)) Nu am tratat-o chiar aşa de bine cum merita, dar mi-e dragă şi, poate, cu ajutorul entuziasmului unui nou coleg o scoatem iar la lumină. Succesuri!

This pretty space

De pe this pretty space.

Moby citeşte Cioran

Tocmai a spus pe Twitter. E şi mai mult unul dintre artiştii mei preferaţi :D Şi încă o dată mi-am dat seama că al meu cont Twitter n-are loc în lume, e degeaba. Dar pentru însemnările unora, cum ar fi Moby, îl mai las acolo, în paragină.

JeongMee Yoon

The Blue Project - Seunghuyk and His Blue Things

Ultimele trei-patru zile au fost bune. Azi e o zi bună :) Mă bucur mîncînd nişte prăjitură cu prune (eu am făcut-o!).

Reading the Traveler

It's about street foods, joy! :D

Look at your grades. Now look at mine

Ce zi lungă şi complicată şi tristă şi frumoasă! Şi înainte să adorm pe laptop, nu ştiu de ce, îmi amintesc de



Hilarious! A, e de la Oana :D

Jurnalism cultural

Daniela Zeca-Buzura zice frumos aici că:

"Jurnalismul cultural nu e onest din simplul motiv că lumea artistică e foarte controversată. E făcută din oameni sensibili, instabili, nu în sensul peiorativ, dar din oameni care sînt mai pasionali decît alţii, şi-n zona admiraţiei, dar şi în cea a contestării. Fiind făcut în mare parte din emotivitate, acest tip de jurnalism nici nu cred că poate fi calificat sută la sută cu criteriile de onestitate, obiectivitate. El are o doză de impresionabilitate şi de subiectiv implicită. E greu de fixat în nişte parametri."

şi mai zice, tot în acelaşi interviu:

"Cred că numai după minimum zece ani, un ziarist poate să încerce să detecteze, ca la parfumuri, esenţa bază. Mai devreme, nu. Nouă ne place, la tinereţe, să credem că ardem etapele. Cînd auzeam că un ziarist se formează aşa, ca vinul vechi, n-aveam răbdare, n-aveam încredere. Am constatat că, încercînd să sărim, să păşim cîte trei trepte deodată, de fapt, prin graba asta facem greşeli, comitem imprudenţe."

Unemployed in summertime

Prima zi de septembrie cu o melodie de vară. Sper totuşi ca săraca lună septembrie să nu provoace chiar aşa de amare melancolii şi să n-o mai blestemăm atîta că aduce toamna and bla bla and bla bla. Nu-s nici primele ore ale lui 1 septembrie şi deja se impacientează lumea că e 1 septembrieeee!!! Happy 1 Septembrie, vorba Oanei!



Şi versurile.

Ah, mîncarea!

Cooking blogs, citesc şi salivez, citesc. În curand nu voi mai rezista şi voi şi găti. Deşi staaau foarte bine la capitolul ăsta acum ţinînd cont de faptul că în urmă cu doi ani cel mai bine ştiam să încălzesc şi să comand :D

Vă îndrum şi pe voi să salivaţi la: Maya, Mazilique, Flor şi Gospodini. Răbdare şi tutun vă doresc!

Nu vreţi să ştiţi ce e coltanul

Citiţi despre coltan şi aici. Pînă la capăt, chiar dacă-i lung. Şi miraţi-vă de ignoranţa noastră.

Google ma invata despre Jackson Pollock

Cred ca asta e unul dintre cele mai personalizate logo-uri Google. Google e ingropat de tot, nu mai tin minte sa mai fi fost vreunul in care sa nu se distinga nimic din Google.

Nor de vanzare

Cutiest and funniest little monsters ever. De pe Joy Tricks, un site plin de "bunatati" handmade. Preferatul meu, in cazul in care nu va puteti hotari ce sa-mi cumparati. :D


De la Andreuca.

LHC in 3, 2, 1...

Sinteti pregatiti? Stiu ca CERN nu da nici un motiv de ingrijorare, dar daca savantii au dreptate si pe 10 septembrie ne inghite cu totul o gaura neagra? Mwahahhaa! Cred ca reclamele alea de la nu mai stiu eu ce lant de magazine cu "cumperi acum, la anul cine stie ce se poate intimpla..." o sa ramana istorie. Dar oare a cui istorie? (Am vrut sa rad, dar nu mai rad ca ma gandesc ca nu-i a bine. :D)

Idei pe centimetru

Stie cineva al cui este si de ce? :D E o pasiune, e un ONG, e un proiect? Al unui singur om, al unei echipe? Vrem sa stim cine e responsabil de scurtmetraje romanesti (chiar, multe) bune.

Later Edit: Dupa cautarile de rigoare pe Gugal, am observat ca tot azi, proiectul a mai fost semnalat si de Andrei Sava. Daca eu il stiu de la (dooh) unul dintre statusurile din lista de mess, el de unde il stie? ;))

Customer is always right. Chiar?

(A young couple with an almost stereotypical southern accent enters the shop, browses around, and pick up some things, then go to the cash desk.)

Me: “Is that everything for you today?”

Woman: “We’re on our honeymoon…”

Me: “Okay… will you be paying with cash, debit, or credit?”

(The man throws some money on the counter, saying nothing.)

Me: “I’m sorry, we can’t take American money.”

Man:“WHY THE &@^# NOT? AMERICA IS THE GREATEST COUNTRY IN THE WORLD!”

Me: “Well, that might be the case, but this isn’t America.”

Woman: “What?”

Me: “This isn’t America. It’s Canada.”

Woman: “But that’s part of America, right?”

Me: “No.”

Man: “Oh, I get it. It must be Canada day. That’s when they pretend to be independent.”

Me: “Sir, we ARE independent. It’s a separate country. Different money, different government, different accents.”

Man: *winks to his wife* “Right…”

Inainte sa dau de site-ul asta, n-as fi crezut ca pot avea si ceilalti dreptate. Ceilalti fiind cei din spatele tejghelei, al biroului, cei despre care, de cele mai multe ori, avem de comentat ca isi fac treaba in cunoscutul spirit sictirit romanesc. Nu mi s-a intimplat sa intimpin probleme in Germania sau in Austria, hai, poate in Italia citeva :D si nu spun nici ca in tara am fost sufocata de oameni "care lucreaza cu oameni" idioti.

Inainte de Not Always Right, stiam de "Clientul nostru, Stapinul nostru", chestie care ma enerveaza pentru ca mie mi s-au intimplat multe din cauza vinzatoarelor, operatoarelor, casierelor, functionarelor etc. si care, pina in prezent, mi-au dovedit ca m-a enervat pe buna dreptate pentru ca nu se adevereste niciodata.

Stiu sa apreciez si chiar ma bucur cind cineva se poarta nu frumos, ci asa cum trebuie si este platit s-o faca si aveam pina acum impresia ca toti oamenii sint recunoscatori celor care isi fac meseria bine. Dar am citit pe site-ul asta atitea lucruri de necrezut incit nu stiu de cine sa imi fie mila: de saracii angajati care au parte de asemenea intimplari sau de idioti ca sint pur si simplu idioti?

Ma intorc imediat!

Well, this is new for me. Numai Twitter m-a mai intimpinat cu astfel de scuze :D

A zis cineva cafea?

Created by OnePlusYou - Online Dating


Aham... Astazi nu am baut cafea. Nici ieri, de altfel, nici de foarte multa vreme. Ce-ar trebui sa fac cu atita energie?

By the way... caffeine test and online dating??