Intimitate pentru toata lumea

Pentru colegii mei care pleaca din Corpul G fara a-si inchide calculatoarele si, cel mai palpitant, nici adresele de mail si Messurile: stiu ce-ati facut asta vara :D Imi pare rau, dar am fost desemnata sa inchid vreo doua dintre ele. I say no more...

Ceai cu mine?

Acuma eu nu vreau sa zic ca sint mare cunoscatoare de ceaiuri ca daca eram nu mai cautam ce inseamna Rooibos, dar nici n-as scrie despre ceaiuri daca n-as sti care-i treaba cu ele sau nu m-as documenta inainte cum a facut domnisoara. Las la o parte faptul ca Rooibos este ceai din Africa si nu din Olanda, dar ma intreb cum poate sa provina el din limba olandeza. Cum ar fi daca as spune ca branza de burduf provine din romana?

Deci imi plac ceaiurile si momentan beau (pe rand, nu toate odata): African Star, Spicy Orange si proaspatul primit cadou Caramelino.

Multi mai sintem

"Numarul total al website-urilor existente pe Internet la inceputul lunii ianuarie 2008 este de 155 de milioane (conform Netcraft). Cifra este in crestere cu 5,4 milioane fata de luna decembrie 2007 [...]. Cresterea cea mai evidenta a numarului de site-uri s-a realizat pe segmentul platformelor de blogging. Dintre acestea, primele trei: My Space, Live Spaces si Blogger, cumuleaza astazi aproximativ 25 de milioane de website-uri."

De la Saptamana Financiara de azi.

"Tinuta umila a splendorii"

Azi s-a terminat Librex. N-am castigat nimic, n-am participat la tombola, dar am cumparat. Dintre toate cartile de acolo cel mai mult mi-au placut fotografiile. Ale lui Razvan Voiculescu. Iaca am aflat si eu cine e, noroc cu cunoscatorii de pe langa mine care l-au identificat din prima ca eu oricum n-am fost in stare sa ma uit pe spatele fotografiilor de anul trecut de cand mi-am cumparat cateva sa vad cine e autorul.

PS: Simt ca nu mai sint asa jemanfisista. Nu-i bine.

Tudor Octavian in direct. Fara cafea

Un "mare fan" l-a intrebat ieri pe Tudor Octavian cine este Vasile B. (yaaawn) "Maestrul" cum i s-a spus ieri si sint sigura ca nu ii place, mai spusese de cateva ori ca Vasile B. este chiar el, dar a mai spus si in Sala Senat o data, poate "fanii" de la Iasi n-au auzit cand trebuia. In alta ordine de nervi mai multi sau mai putini, omul a fost amuzant ca de fiecare data. Imi pare rau ca n-am mai pus intrebari, dar chiar nu stiu cum as fi putut ajunge la microfon, hmm. Ma consolez (cum zice si Tudor Octavian ca el cauta tot timpul sa fie consolat) cu faptul ca m-a bagat Giurgia in fata TVR-ului sa zic vreo doua vorbe despre scriitorul de la pagina 3.

Ce-am invatat nou de la colegul de pagina al boului de Cristoiu cum l-a numit chiar invitatul de onoare: "Daca esti intr-o camera plina de rahati, cand iesi de acolo, chiar daca ai reusit sa te strecori si sa nu calci in nici unul, tot puti!"

Burgelicious

Azi am mancat o adevarata minunatie! Ceva demn numai de maini magice de bucatar: un shoburger sau un burgworma, depinde cum vreti sa il numiti. Aceasta bunatate care iti lasa gura apa (nu se stie inca daca de la greata sau nu) e o combinatie de hamburger si shaworma. Adica se mai intampla la Moldova sa nu mai aiba paine (:|) si sa iti faca hamburgerul cu lipie. Adica, sa va explic mai bine, sa faramiteze chifla aia de carne, sa o tranteasca alaturi de cartofi prajiti, varza, castraveti si alte sosuri intr-o lipie si sa o ruleze prost. Bineinteles, ca sa se desfaca usor si sa nu poti manca (inca nu stiu exact daca sa spun "il poti manca" sau "o poti manca"). Evident, te invaluie o stare de ciudatenie, de parca ai vazut un pui de cainepisica...

Oana, Orange si cei 3000 de euro fermecati

Oana este sora mea, dar asta nu este asa de important. Oana, uneori :D, doarme mai mult dimineata. Tot uneori, daca o trezesti brusc, sa zicem cu un telefon, pe moment e cam contrariata, ca noi toti de altfel. Ei, astazi, zi frumoasa de februarie, Oana a primit pe cand inca visa un telefon de la... tantaniiii... de la un numar privat. Vai, dar ce voce puternica, masculina si convingatoare se afla la coltul celalalt al mobilului!
Un domn serios nevoie mare o anunta pe Oana (da, Oana va ramane protagonista noastra :D) ca este de la Orange si ca in urma unei trageri la sorti aleatorie ea este fericita castigatoare a 3000 de euro. Contrariata fiind dupa cum de la inceput va dezvaluisem, iubita sora se gandeste deja cum plateste ea chiria anticipat pentru urmatorii doi ani si isi mai face vreo doua planuri, probabil ceva legat de adidasi doar are deja vreo 30 de perechi.
Asaaa. Si incepe nelegiuitul cuvantarea lui probabil de zeci de ori spusa despre cine este si cum Orange a implinit 15 ani (oh really?) si a organizat un concurs si-si rasplateste cu drag abonatii (hahahaaaa Oana e utilizator prepay) si ea a castigat si tot ce trebuie sa faca este sa cumpere o cartela macar de 15 euro si sa ii trimita lui codul de bare si codul de reincarcare (cu niste explicatii funny rau cum ca pentru handicapati, elevi si studenti e necesara o contributie la nu stiu ce impozit) si ca el o sa ii deschida ei un cont la Banca Transilvania de unde ea isi va putea ridica apoi banii SI, CEL mai important, va aparea la Stirile PRO TV. De doua ori =))
Insistenta lui a fost de admirat, a sunat si a tot sunat desi Oana ii zicea mreu ca i se pare suspect si i-am mai zis si eu o data si alte asemenea.
Cel mai interesant din toata povestea asta din care rau iese doar Orange a fost finalul cand Oana i-a zis aluia ca daca mai vrea sa mai turuiasca mult o poate face cu mama ca ea are cursuri si nu poate lipsi de la ele.

Cu casa la control

Inchei protestul pentru doua, trei momente pentru ca nu ma pot abtine. (Sa spunem ca aceasta va fi o scurta pauza de publicitate.)

Asadar, motivul: mare articol mare in Ziarul de Iasi.

"Casa care se plateste singura", acest elogiu imobiliar cu mandrie scris de Cristina Orheanu despre care nu stiu cine este, dar banuiesc ca nici n-as vrea mi-a "inveselit" vazul si gandul. Si auzul. Frumos se mai rostogoleau in ureche cuvintele ei citite de mine cu voce tare ca sa fiu sigura ca pricep. Trec repede peste faptul ca n-am inteles deloc ce e casa care se plateste singura (desi, invatasem eu candva la scoala, ca titlul trebuie sa spuna totul dintr-o data pe cat se poate, sa fie limpede ca apa mea de la chiuveta) si, drept sa zic, nici supratitlul nu m-a ajutat ("Solutie posibila de curand si la Iasi").
De inceput n-am putut trece asa de repede: "Cresterea pretului chiriilor a creat la Iasi o situatie aparent paradoxala: casele care se "platesc" singure." Ori nu mai stiu eu ce e aia fraza corect si coerent scrisa, ori nu ma prind care e paradoxul. Oricum, in nici o varianta nu ies bine, dar ideea tot as vrea s-o ghicesc.
Apoi. Din categoria "una spunem, alta fumam", imi plac articolele care zic ceva in introducere (doar introducerea atrage cititorul, cine mai citeste ziarul de la coada ca mine?) si uita pe la mijlocul povestii ce s-a zis initial. Ce conteaza ca tu mai intai imi destainui ca "chiriile au ajuns sa fie in unele cazuri aproape egale cu ratele care se achita pentru achizitia unui apartament", iar pe parcurs eu aflu ca egalul asta nu-i chiar egal, ba seama destul de bine cu un plus.
"Apartamentele cu doua camere din zona Tatarasi se vind in medie cu circa 60.000 de euro si se inchiriaza cu aproximativ 300-350 de euro. Rata la un credit pe termen lung egal cu valoarea apartamentului de doua camere este, in medie, de 450 de euro. Aplicind acelasi rationament, putem observa ca diferenta fata de chirie este circa 100-150 de euro."
Ei, m-am linistit! Doar 150 de euro in plus din salariul meu total de 250-300 de euro (pe care inca nu il am, dar asta [s-ar putea] ma asteapta) pentru urmatorii 30 de ani si la 60 de ani voi fi fericita. Fericita ca voi putea muri stiind ca nepotul sau nepoata mea care si asa m-au rupt de bani la toate Craciunurile vor putea mosteni de la mine un apartament in Tatarasi cu care oricum nu vor face nimic pentru ca atunci va fi bun de demolat.
Dar ce sa-i faci, autoarea aplica un rationament (apropo, imi place ca o simpla scadere e asa un mare rationament), pacat ca nu tot un rationament aplica si cand alege titlurile, daca le-o fi ales ea. Daca nu, imi cer scuze! Cum pana mea, in urma rationamentului aplicat, e aia o casa care se plateste singura daca eu si nu casa platesc la o rata care ma cocoseaza in locul unei chirii care ma cocoseaza si ea, dar mai putin?
Nici nu mai zic ca nu s-a pomenit de avans, de impozite si de mai noua decizie a bancilor de a nu mai acorda credite imobiliare persoanelor cu venit sub 500 de euro. Si nici de greselile de gramatica sau de ortografie sau de ce-a mai bajbait ea pe la final ca doar nu este important ca un jurnalist sa se documenteze si sa scrie si rescrie pana cand iese treaba bine.

Numai la CuzaNet iti erau intoarse stirile si de zece ori daca nu reuseai naibii sa cuprinzi alea 5 intrebari. Oricat de enervant ar fi fost atunci macar pot sa fiu sigura ca oricare dintre colegii mei care au trecut cu bine de fluxurile zilnice e in stare sa scrie ceva, daca nu extraordinar de placut la citire, sigur complet si corect.

Greva Japoneza

Am avut timp sa scriu, chiar destul de mult timp. Am avut lucruri despre care sa scriu, chiar destul de multe lucruri. Am avut si Internet. Dar n-am vrut.
Daca intereseaza pe cineva, protestez. Asa, de luni. Si daca cineva simte ca vrea sa reactioneze, sa o faca aici, nu sa imi spuna in fata, nici pe vreun alt canal de comunicare sau de scurgere.
Am inteles-o pe Silvia intr-unul din posturile ei ultime cand a intrebat "de ce nu comentati aici?" Oi fi facut eu blogul asta pentru mine, dar chiar doar pentru mine nu l-am facut. Are parola pe care o stiu doar unii?