27 aprilie 2010

Chestii

Cel mai bine pentru liniştea sufletească personală e să fii sincer. Cu propria persoană şi cu ceilalţi. Măcar cu cei pe care îi iubeşti, care-ţi sînt dragi, care contează. Multă sinceritate strică, totuşi. Orice "prea mult" strică, e o vorbă înţeleaptă din popor...

E greu, însă să-ţi dovedeşti sinceritate, e înşelător, e riscant, e revelator, toate în acelaşi timp.

Cînd eşti sincer în faţa oglinzii, se rezolvă multe. Iar cînd şi dacă se rezolvă multe, nu mai ai pe cine să dai vina. Şi e important să ai pe cine să dai vina ca să fii fericit, împăcat, psihic în regulă. La fel, cînd devii sincer, încetezi să mai fii dezorientat. Ori e convenabil acum să fii dezorientat, te lasă lumea în pace. Şi e bine să te lase lumea în pace cînd nu prea ştii ce explicaţii să dai. Cînd, de fapt, nu lipsa explicaţiilor e problema, ci lipsa curajului. Dar ştiţi cealaltă vorbă din popor, "îmi fac curaj''... E pe drum.

Acum vreau să fiu sinceră cu mine. Blogul meu este o parte din mine, jurnalul meu. În tot timpul ăsta cît mi-am lăsat tarlaua neîngrijită, deschizînd-o de cîteva ori pe săptămînă cu cîte-o pornire (falsă) de-a scrie cîte ceva, doar cît să mă păcălesc, în tot timpul ăsta, cum spuneam, n-am fost sinceră, n-am fost de treabă. Nu te agăţi de lucruri doar pentru că ele sînt pe lîngă tine, nu e frumos. Încurci lumea. Ca să nu mai zic că te terorizează o grijă în plus.

Iau o pauză oficială. Arunc jurnalul într-un colţ de dulap pînă cînd îl voi vrea iar înapoi sau voi avea iar nevoie de el. Mi-a folosit. Ca să învăţ să scriu mai bine, ca să împărtăşesc lucruri cu alţii, ca să mă simt din cadrul unui grup, oricare ar fi el. Acum nu mai am nevoie de el, îl depozitez pînă cînd îmi va trebui din nou. De ce să îmi iau costumul de baie în geantă dacă eu mă duc la teatru? Îl car degeaba, nu? (Teoria "just in case" nu mai funcţionează :D) Ah, oricum explicaţiile nu sînt niciodată de ajuns.

Ne revedem. Mai repede sau nu. :)

PS: Iertare, nu ştiu ce-am avut şi ce-am pierdut deci leapşa mai încolo.

5 comentarii:

DenisaElena spunea...

Noi, cititorii tai care nu iti comenteaza articolele, dar le recitesc de fiecare data cand revin pe blogul tau sa verifice de-a mai aparut ceva, suntem sinceri si iti spunem ca nu ne convine decizia :D. Dar ti-o respectam, cum altfel? :).

a_dina spunea...

Desi, in general, respect pauzele prelungite, pe asta o s-o regret. Asa, de-a dracu' :)

Anca B. spunea...

Pfiu, bine ca nu l-ai sters! Putem macar sa aplicam tehnica "Grey's": sa ne tot uitam la sezoanele anterioare pana la urmatoarea aparitie. ;)

Oana spunea...

Adevăraţii bloggeri iau pauze, nu se tem să nu scrie cu săptămânile şi-s recitiţi în neştire.
Rămâi în bookmarks şi te aştept oricât va fi nevoie. :)

lillav spunea...

:)